- Alegerile prezidențiale vor avea loc pe 4 și 18 mai
- Buzunarele românilor vor fi puternic afectate de deciziile guvernului
- România intră oficial în programul Visa Waiver
- Medicii Spitalului Judeţean Buzău renunţă la gărzi suplimentare pe Secţia de Pediatrie
- Donald Trump eşuează din nou să amâne pronunţarea pedepsei în cazul Stormy Daniels
Buzunarele românilor vor fi puternic afectate de deciziile guvernului
România se confruntă cu austeritate economică: Salarii înghețate, taxe crescute și scumpiri la alimentele de bază
La sfârșitul anului 2024, Guvernul României, condus de social-democratul Marcel Ciolacu, a adoptat o serie de măsuri fiscale dure pentru reducerea deficitului bugetar. Deciziile includ înghețarea salariilor și pensiilor, creșterea taxelor și eliminarea unor facilități fiscale, măsuri care vor avea un impact semnificativ asupra puterii de cumpărare a populației și a prețurilor produselor alimentare de bază.
Printre măsurile luate de Guvern se numără:
• Înghețarea salariilor și pensiilor: Angajații din sectorul public nu vor beneficia de creșteri salariale, iar pensiile nu vor fi indexate la nivelul inflației.
• Creșterea accizelor la carburanți și eliminarea scutirilor fiscale pentru fermieri, ceea ce va conduce la scumpirea alimentelor.
• Majorarea taxelor și reducerea subvențiilor, pentru a aduce venituri suplimentare de peste 26 de miliarde de euro până la sfârșitul anului 2025, conform Ministerului Finanțelor.
Economiștii estimează că eliminarea scutirilor fiscale din agricultură și majorarea salariului minim vor duce la o creștere a prețurilor alimentelor de bază, astfel:
• Pâinea și uleiul se vor scumpi cu cel puțin 10%.
• Carnea și produsele din carne vor avea o creștere de 5-8%.
• Lactatele vor înregistra scumpiri de 2-5%.
Presiunea inflației și deficitul bugetar
România are în prezent cea mai mare rată a inflației din Europa, iar economiștii se așteaptă ca această tendință să continue în 2025. Potrivit Consiliului Fiscal, deficitul bugetar al României a fost estimat la 8,58% din PIB la finalul anului 2024, mult peste ținta de 7% stabilită pentru acest an. Cu un deficit de peste 100 de miliarde de lei și împrumuturi de peste 250 de miliarde de lei, guvernul a fost presat să implementeze măsuri dure pentru a reduce deficitul bugetar.
Reacții din partea mediului de afaceri
Oamenii de afaceri și liderii din sectorul alimentar trag semnale de alarmă cu privire la efectele noilor măsuri:
• Aurel Popescu, președintele Rompan, a avertizat că noile taxe și liberalizarea prețului energiei de la 1 aprilie vor crea mari dificultăți în industria de panificație, ceea ce ar putea duce la probleme economice majore în perioada Paștelui.
• Radu Timiș, directorul unei fabrici de mezeluri, a declarat că eliminarea facilităților fiscale va crește cheltuielile industriei alimentare, fiind necesară o alegere între blocarea investițiilor și creșterea prețurilor. „Preferăm să continuăm investițiile pentru a ne păstra locurile de muncă”, a spus acesta.
Pe lângă scumpirile alimentare, liberalizarea prețului energiei ar putea genera un nou val de creșteri de prețuri în întreaga economie. Guvernul trebuie să găsească un echilibru între necesitatea de a reduce deficitul bugetar și menținerea stabilității sociale.
Românii vor resimți direct aceste măsuri prin creșterea prețurilor, diminuarea puterii de cumpărare și limitarea beneficiilor sociale. În ciuda dificultăților, guvernul susține că măsurile sunt esențiale pentru a respecta angajamentele față de Comisia Europeană și pentru a stabiliza economia pe termen lung.